STRATEGIA DE DEZVOLTARE A FEDERAȚIEI ROMÂNE DE BADMINTON 2023-2032
”Este bine să ai »fluturași» în minte, dar fă-i să zboare în formație”
1. Preambul
”Badmintonul – sportul tuturor, sportul în care visele prind aripi”
Primul sistem competițional de badminton datează din 1870, când la inițiativa prințului Beaufort, colonelul H.O. Shelby, simplifică regulilele jocului poona, adus de ofițerii britanici din India, și începe primul campionat de badminton, în Anglia. Vechimea acestui sport este însă mult mai mare și se pierde undeva în antichitate, însă în România a pătruns destul de târziu, prima demonstrație în acest sport nou organizându-se în 1958, pe stadionul Republicii din Capitală, cu prilejul deschiderii unui nou an universitar. Efectul n-a fost cel scontat și abia 14 ani mai târziu, pasiunea unor studenți din Târgu Mureș a făcut ca sportul cu ”fluturași” să capete popularitate în țara noastră. În anii 70 la ”Cupa Mureșului” au participat peste 100 de badmintoniști, din 12 județe, iar în 1979 s-a organizat la Reșița primul campionat național, ”Turneul campionilor”.
Federația Română de Badminton s-a înființat și a intrat oficial în familia disciplinelor sportive din România abia în 29 ianuarie 1990, afiliindu-se la cele două foruri internaționale de specialitate Union European Badminton (UEB) şi International Badminton Federation (IBF). A fost momentul în care badmintonul românesc a dobândit caracter oficial, determinând înființarea mai multor cluburi, asociații sportive, cluburi școlare, profesori de specialitate și antrenori calificați.
2. Situația actuală a badmintonul românesc
În cei 33 de ani de când funcționează legal, Federația Română de Badminton a fost de fiecare dată inclusă în ultima ”urnă” valorică a Ministerului Tineretului și Sportului. Asta atât din punct de vedere al așteptărilor de performanță, cât mai ales din punct de vedere al bugetului alocat. Un buget care, în unii din acești 33 de ani, nici nu a existat, astfel că au fost situații, ultima pe parcursul anilor 2021-2022, în care FRB nici nu a avut contract de finanțare cu MTS, ba chiar o bună perioadă din acest timp nici o conducere activă, sau o federație funcțională, cu angajați dedicați, cu fișe de post și atribuții ferme. La fel ca la nivelul sportivilor și al cluburilor, supraviețuirea badmintonului în România a fost cel mai adesea rezultatul pasiunii unor sportivi, antrenori, conducători de cluburi, și mai ales disponibilitatea părinților de a finanța pasiunea pentru acest sport a copiilor lor.
Repunerea pe un circuit de funcționare a federației, în 2023, prin rezolvarea tuturor problemelor de funcționare la nivel de conducere și prin semnarea unui nou contract de finanțare cu MTS a însemnat un prim pas spre normalitate, dar și un prim pas pentru repoziționarea badmintonului românesc pe o altă poziție, una mult mai potrivită statutului pe care îl are de sport de masă, cu mare priză la public, în special la copii și tineri.
3. Necesitatea și argumentația unei strategii
Statisticile arată că, în România, 3 din 5 familii au în casă o ”trusă” de badminton, cuprinzând o pereche de rachete și fluturași și că peste 60 la sută dintre copii, tineri și chiar adulți, au jucat măcar o dată, într-un parc, la o ieșire la iarbă vere sau pe un teren sportul cu fluturași. O statistică extrem de promițătoare pentru bazele unei strategii de dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung. În plus, în ceea ce privește sportul practicat în școli, badmintonul are capacitatea de a urca într-un top zece al sporturilor de referință pentru sistemul școlar, pentru că este accesibil, ușor de ptracticat și benefic pentru sănătatea copiilor. Pentru acest lucru este o nevoie vitală de o analiză dură și rece a badmintonului românesc, care să arate clar punctul real pe care această disciplină sportivă se află pe harta sportului românesc și mondial, după care e nevoie de o strategie viabilă, în trepte realiste, care să contureze harta care să ducă FR de Badminton pe un circuit de performanță concret. La startul anului 2023, FR de Badminton cuprindea 413 sportivi legitimați, provenind de la 38 de cluburi, din care doar ceva mai mult de jumătate însă participă în calendarul competițional oficial al federației. La nivel de copii, cadeți, juniori 3, 2 și 1, în rândul sportivilor legitimați există resurse valorice nebănuite, dovadă aurul european obținut în proba de dublu feminin la CE 2022 din Spaania: Situația la nivel de seniori, respectiv sportivi cu potențial olimpic, este însă de-a dreptul dramatică, pentru că badmintonul în România a funcționat până acum aproape exclusiv ca hobby pentru seniori, nu ca o disciplină sportivă olimpică, cu program de înaltă performanță. Practicând acest sport în timpul liber, în afara orelor de muncă sau de școală s-a dovedit că este aproape imposibil să poți concura cu pretenții olimpice contra țărilor cu tradiție în acest sport, în care se poate face o carieră în acest sport la nivel profesionist.
4. ANALIZA S.W.O.T a badmintonului românesc
a. Puncte tari principale
- Este un sport de masă cu un bazin uriaș de selecție, iar România încă dispune de copii cu potențial nativ pentru această disciplină. Acești copii bine instruiți, antrenați și educați, pot face pasul la seniori cu succes
- O conducere dedicată și axată pe dezvoltarea acestui sport și crearea unei strategii viabile și eficiente
- Capacitatea de a inaugura și folosi o bază sportivă exclusivă pentru badminton în județul Prahova
b. Puncte slabe principale
- Lipsa unui sistem de pregătire centralizată, finanțat de federație, din bugetul alocat de către MTS și de la sponsori, fără capital propriu din partea familiilor copiilor talentați
- Lipsa unei motivații financiare corespunzătoare pentru sportivii seniori sau a unor poiecții de viitor consistente din punct de vedere financiar și motivațional, fără de care o mare parte a seniorilor aleg să renunțe la sport pentru a se angaja cu normă întreagă
- Lipsa unor programe de dezvoltarea profesională și personală pentru sportivii cu potențial
- Lipsa specialiștilor – antrenori, preparatori fizici, masori, metodiști, analiști video pasionați, dedicați cu acces la programe de perfecționare continuă în acest sport, care să poată duce un trai decent din rezultatele muncii lor
- Lipsa de implicare, dedicare și cointeresare a multora din cluburile afiliate
- Subdimensionarea personalului calificat, atât din federație (unde s-a lucrat cu o medie de 1 angajat în ultimii 10 ani, iar găsirea și formarea unor antrenori federali s-a dovedit o provocare extrem de dificilă
- Incapacitatea de a încheia contracte de activitare sportivă cu drepturi, obligații și obiective realiste pentru membrii colectivelor tehnice de la loturile naționale
c. Oportunități
- Lipsa de presiune privind obținerea unor rezultate imediate pe toate palierele de dezvoltare, de la cel sportiv la cel administrativ și organizatoric. Plecând atât de ”de jos” un traseu/ghid strategic conturat profesional nu poate fi decât ascendent, ceea ce poate atrage atenția asupra badmintonului românesc și a sportivilor noștri
- Nenumărate aparaturi tehnologice dezvoltate în ultimii ani care ajută și susțin sportivii în pregătire
- Foamea de rezultate marcante
- Faptul că este ușor promovabil și vizibil ca sport de masă, ceea ce poate crește considerabil bazinul de selecție și depistarea unor copii talentați pentru acest sport
- Posibilitatea găsirii unei punți de colaborare cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român, pentru susținerea înalteii performanțe
d. Amenințări
- Lipsa unei predictibilitati bugetare, dincolo de anul în curs, care împiedică asumarea și semnarea unor contracte ferme pe un ciclu olimpic, atât cu antrenorii, cât și cu ceilalți specialiști din cadrul loturilor și chiar cu sportivii
- Impredictibilitatea de la nivelul conducerii MTS (unde au fost 24 de miniștri în ultimii 30 de ani și numeroase strategii și proiecte naționale anulate, sau căzute în derizoriu.)
- Lipsa unui proiect național de formare a unor specialiști pregătiți pentru a se integra rapid în federațiile sportive, astfel că fiecare angajat actual, cu experiență de peste 5 ani, care se pensionează sau părăsește federația este extrem de greu de înlocuit.
5. Viziunea strategică
”Orice drum spre vârf, indiferent cât de greu ar fi, începe mereu cu primul pas”
Federația Română de Badminton a început anul competiționat de pe poziția 50, din cele 68 de federații sportive aflate sub contract de finanțare cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu un buget alocat de 150.000 lei. Un buget de urnire a federației, după aproape doi ani de secetă, motiv pentru care conducerea federației a ales să-l optimizeze, direcționându-l în cea mai mare parte a sa pe lotul cu potențial de performanță demonstrat, cel de juniori U17, astfel încât acesta să se poată prezenta la campionatele europene, de unde să se întoarcă, atât cu o experiență extrem de utilă, cât și cu cel puțin două locuri III-V. Acesta este de altfel și lotul cu potențial olimpic în 2028, în cazul în care activitatea sa va fi urmărită și susținută cu atenție. Obiectivul strategic al Federației Române de Badminton este unul de înaltă performanță, pentru Jocurile Olimpice din 2032, unul care, în funcție de oportunitățile sau de viteza de implementare a pilonilor strategiei, poate asigura prezența badmintonului românesc chiar la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028.
6. Obiectivele strategice
6.1. Crearea unui lot olimpic de badminton, cu plan de pregătire anual, echipă suport și buget optim de funcționare atât în pregătire, cât și în ceea ce privește participarea la turnee și acțiuni internaționale. Contracte cu toți participanții la activitatea sportivă
– Termen de realizare 2028;
– Responsabili: Președinte, Birou Federal, Antrenor Federal, Secretar general;
6.2. Crearea unui Centru Olimpic de Badminton;
– Termen de finalizare: 2028
– Responsabili: Președintele, Biroul Federal, Secretar general
6.3. Mărirea numărului de sportivi legitimați la 4.000 de sportivi;
– Termen de realizare: 2030;
– Responsabili: Antrenor federal, secretar general, membrii afiliați;
6.4. Creșterea vizibilității și impactului badmintonului socio-sportiv;
– Termen 2025
– Responsabili: Antrenorii loturilor, secretar general, antrenor federal;
7. Planuri de acțiune
7.1. Crearea lotului olimpic de badminton
7.1.1. Finalizarea proiectului unei ”case a badmintonului”, o sală de antrenament și de competiție la standarde ridicate, cu posibilitatea asigurării unui regim închis de cantonament, asigurând serviciile de cazare și masă.
7.1.2. Elaborarea unei linii metodice de pregătire, inspirată din liniile metodice ale țărilor puternic dezvoltate în această disciplină sportivă, pe categorii de vârstă și pe niveluri de performanță.
7.1.3. Elaborarea unui proiect privind criteriile naționale de selecție în loturile naționale pe categorii de vârstă, identificarea corectă și reealistă a sportivilor cu mare potențial;
7.1.4. Formarea și perfecționarea continuă a unui grup de antrenori și specialiști, capabili să ridice nivelul badmintonului românesc;
7.1.5. Stagii de informare în țările cu potențial ridicat în badminton și cu rezultate notabile, de unde să se culeagă informații suplimentare privind planul optim de pregătire.
7.2. Crearea unui Centru Olimpic de Badminton;
7.2.1. Înaintarea către COSR a unui proiect viabil privind înființarea unui Centru Național de Pregătire a juniorilor până în 2025, după care începând cu 2028 să se continue cu înființarea în badminton a unui Centru Național de Pregătire a Tineretului, unde seniorilor de până la 23 de ani li se poate asigura și o indemnizație lunară, asfel încât să poată fi canalizați și direcționați doar pe înalta performanță, respectiv pe calificarea la Jocurile Olimpice.
7.3. Mărirea numărului de sportivi legitimați la 4.000 de sportivi;
7.3.1. Îmbunătățirea condițiilor de participare și a premiilor oferite pentru competițiile din calendarul intern național;
7.3.2. Asigurarea unor servicii de arbitraj profesionalizate, plătite;
7.3.3. Asigurarea unor servicii de livestreaming pentru competițiile din calendarul intern național;
7.3.4. Implicarea mult mai consistentă la nivelul badmintonului de amatori;
7.3.5. Organizarea unor campanii și promoții privind competițițiile de badminton și promovarea badmintonul în școli și licee;
7.3.6. Găsirea unor soluții privind implicarea în proiectul strategic a cât mai mulți dintre membrii afiliați ai federației.
7.3.7. Ținte propuse: 2023 – 480 de sportivi legitimați;
2024 – 600 de sportivi legitimați
2025 – 800 de sportivi legitimați
2026 – 1.300 de sportivi legitimați
2027 – 2.000 de sportivi legitimați
2028 – 2.700 de sportivi legitimați
2029 – 3.500 de sportivi legitimați
2030 – 4.000 de sportivi legitimați
7.4. Creșterea vizibilității și impactului badmintonului socio-sportiv;
7.4.1. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară implicarea tuturor părților interesate de dezvoltarea acestei discipline sportive, începând cu antrenorii, sportivii, cluburile afiliate, arbitri și potențiali sponsori.
7.4.2. Serviciile livestreaming la competiții și organizarea acestora la standarde cât mai înalte constituie un prim pas de promovare;
7.4.3. Construirea unei relații mai bune cu mass-media
7.4.4. Descoperirea și promovarea sportivilor și a poveștilor inspiraționale din badminton.
7.4.5. Crearea unor vedete ale acestui sport cu vizibilitate și notorietate
7.4.6. Campanii de public speaking și de comunicare media în rândul sportivilor reprezentativi;
7.4.7. Ateliere de badminton în locuri publice – parcuri, școli, liceea, mall-uri, promovarea ueni fețe mai comerciale a acestui sport prin air badminton, dezvoltarea badmintonul de plăcere, de întreținere fizică, ca sport pentru promovarea unei vieții sănătoase, printr-un sport la îndemâna oricui.
8. Implementarea strategiei
Pentru succesul acestei strategii și pentru atingerea rezultatelor preconizare, această strategie trebuie să suporte revizii periodice, de mai multe ori pe an chiar. Membrii și iubitorii badmintonul sunt stimulați să vină periodic cu propuneri de îmbunătățire a ei, pentru atingerea accelerată a țintelor propuse, la fiecare Adunare Generală anuală urmând să se facă o revizie și îmbunătățire a acestei strategii. Nominalizarea unor responsabili direcți pentru fiecare linie directoare a strategiei se updatează anual, în funcție de calitățile și disponibilitatea celor propuși să asume aceste roluri cheie în dezvoltarea și implementarea strategiei.
Biroul Federal a FR de Badminton va avea periodic ateliere pentru a defini mult mai clar conturat viziunea, misiunea, valorile și direcțiile generale ale strategiei și începând cu anul 2025 va căuta soluții pentru bugetarea unei structuri organizatorice de implementare a strategiei.
Inițiativa elaborării unei ample și realiste strategii de dezvoltare este și rezultatul conștientizării faptul că evoluția competitivă a badmintonului românesc poate fi efectuată doar prin efectuarea unei politici corecte, în concordanță cu realitățile momentului, planificată strategic și urmărite minuțios cu etape intermediare de atingere a obiectivelor asumate și responsabili pentru realizarea fiecăreia dintre aceste etape.
La rezultate mai bune, mai centrate pe cerințele sportului modern și pe construcția unui sistem de performanță solid, rezistent în timp. conducerea Federației a ajuns la concluzia că are obligația de a încerca un alt drum, În plus, este vital crearea unui mediu propice atât de performanță, cât și de educație a sportivilor și antrenorilor și de perfecționarea și implementarea unor noi metode de lucru pentru cât mai mulți sportivi și antrenori.
9. POTENȚIAL ȘI PERSPECTIVĂ
După reluarea circuitului normal de finanțare, începând cu anul 2023 și eforturile pentru rezolvarea tuturor problemelor administrative și juridice de funcționare, conducerea Federației a întocmit un plan de redresare cu bătaie lungă (2032), axat pe performanță, mai ales sportivă, dar și umană. Badmintonul românesc are sportivi cu talent nativ – lucru cunoscut – astfel că nevoia strigentă acum este de investiții umane și financiare, de antrenori și specialiști de calibru, de ASUMARE, de MOTIVARE, de RESPONSABILIZARE, de MONITORIZARE a evoluției și de CONTROL permanent a activității celor mai valoroși sportivi de care dispunem.